Ce schimbari se produc la nivelul pielii o data cu sezonul cald?
Venirea verii aduce cu sine expunerea pielii la niveluri crescute de radiatii ultraviolete si la temperaturi ridicate, cu aparitia unor efecte adverse importante si, uneori, de lunga durata. Dintre efectele adverse tranzitorii amintim arsurile solare, stimularea secretiei glandelor sebacee, urmata de instalarea/inrautatirea leziunilor de acnee sau foliculita, si agravarea rozaceei prin expunerea la variatii mari de temperatura. Scaderea umiditatii aerului si aerul conditionat inrautatesc eczemele si uscaciunea cutanata. Nici baile in apa de piscina tratata cu clor nu au un efect benefic asupra xerozei cutanate sau acneei. Soarele poate avea insa si un efect antiinflamator in tratamentul unor afectiuni precum psoriazisul, dermatita seboreica sau keratoza pilara.
Din pacate expunerea crescuta la soare poate duce la aparitia in timp a unor modificari cutanate iremediabile mai ales la nivelul fetei, decolteului si fetei dorsale a mainilor (uscaciune cutanata, riduri fine si profunde, pete hiperpigmentare sau hipopigmentare, vase sparte, scaderea elasticitatii si transparentei pielii). In functie de tipul de ten, de mostenirea genetica si de gradul expunerii la soare, aceste efectele adverse asupra tenului pot fi mai mult sau mai putin importante.
Care este adevarul despre expunerea la soare?
Activitatea in aer liber are efecte benefice asupra sanatatii fizice si psihice, de aceea nu este adecvat sau realist sa sfatuiesti oamenii sa stea doar in interior. In plus, vitamina D este sintetizata la nivelul pielii in urma expunerii la radiatiile UVB si are un rol important in mentinerea sanatatii oaselor si a bunei dispozitii. Nivelurile sangvine reduse de vitamin D au fost asociate cu afectiuni cardiace si neurologice, anumite neoplazii si cu o mortalitate crescuta. Oamenii trebuie doar educati asupra masurilor adecvate de fotoprotectie in functie de anotimp. Orice adult care adopta masuri de fotoprotectie pe termen lung trebuie sa suplimenteze alimentatia cu 1000 UI de vitamin D in fiecare zi.
Expunerea excesiva la soare este responsabila de aparitia unor efecte adverse cutanate de scurta si de lunga durata, precum arsurile solare, fotoimbatranirea cutanata si cancerele de piele.
Radiatiile solare ce ajung la suprafata panantului se impart in 2 categorii: UVB (290-320nm) si UVA (320-400nm). UVB sunt cele mai agresive fiind responsabile pentru inducerea arsurilor solare, inflamatiei, hiperpigmentarii si aparitia neoplaziilor cutanate. UVA nu produc inrosirea pielii, insa contribuie la fotoimbatranirea cutanata si la hiperpigmentare.
Expunerea cronica la soare duce in timp la formarea keratozelor actinice si a carcinoame spinocelulare, iar expunerea de scurta durata, dar de intensitate crescuta a fost asociata cu aparitia melanoamelor si a carcinoamelor bazocelulare. In timpul vacantelor exotice trebuie sa avem mare grija sa nu ne ardem la soare.
Cantitatea de ultraviolete este mult crescuta in sezonul cald. In plus, daca mergem la mare, apa si nisipul reflecta pana la 70% din radiatiile ultraviolete. Radiatiile ultraviolete sunt si mai intense in zona de munte, deoarece atmosfera este mai subtire la altitudini mari.
Pielea se apara in mod normal de soare prin producerea melaninei, un pigment ce absoarbe radiatiile ultraviolete, coloreaza pielea si produce bronzului. Expunerea la cantitati de ultraviolete excesive depaseste aceasta capacitate de aparare a pielii, cu instalarea eritemului si a arsurilor solare, in mod deosebit la cei cu pielea deschisa la culoare, cu ochi albastri/verzi, par blond/roscat (au o cantitate mai redusa de melanina).
Expunerea la soare sau la surse artificale de radiatii ultraviolete (lampi, solar) poate cauza pe termen lung riduri fine si profunde, modificari pigmentare, uscaciune cutanata, laxitate si elastoza solara. Tenul capata un aspect obosit si lipsit de stralucire. Fotoimbatranirea afecteaza cel mai sever persoanele cu pielea deschisa la culoare si ochi verzi-albastri.
Care este adevarul legat de factorul de protectie?
Cremele de fotoprotectie contin filtre care reflecta sau absorb radiatiile ultraviolete. Factorul de protectie solara SPF cuantifica gradul de protectie impotriva arsurilor solare, datorate radiatiilor UVB, nu si UVA. Pielea neprotejata se inroseste in mod normal dupa 20 minute de expunere la soare. Prin utilizarea unei crème de fotoprotectie cu SPF 15 acest timp creste de 15 ori, adica la 5 ore. Cremele cu SPF 15 filtreaza 93% din radiatiile UVB, cele cu SPF 30 sau SPF 50 97% si, respectiv, 98% din radiatii. Nici o crema de fotoprotectie nu poate bloca toate radiatiile UVB.
De curand au fost introduse pe piata produse cu spectru larg pe baza de dioxid de tinaniu si/sau oxid de zinc care ofera protectie si impotriva radiatiilor UVA, responsabile pentru fotoimbatranirea cutanata.
In general, cremele cu factor de protectie ridicat sunt lipicioase si neplacut de utilizat. Din fericire au aparut lotiunile mai fluide, mai putin unsuroase si pot fi aplicate pe suprafete mari ale corpului. Gelurile si spray-uri pe baza de etanol sunt utile la persoanele cu acnee, la cei ce fac sport/activitati in aer liber in caldura si la nivelul scalpului sau a zonelor paroase la barbati. Factorii de fotoprotectie pe baza de etanol au dezavantajul ca lasa un film inegal dupa evaporare si este necesara aplicarea in dublu strat.
ABC-ul protecției solare
Cea mai importanta masura de fotoprotectie este evitarea expunerii la soare in perioada pranzului (10-16), chiar si in zilele inorate (UVB penetreaza bariera norilor). Principalul mijloc de fotorprotectie ramane imbracamintea. Trebuie sa purtam caciuli sau palarii cu boruri largi care sa acopere scalpul si urechile, fulare sau esarfe, haine cu maneci lungi si manusi. Pe toate zonele ramase expuse vom aplica o crema de fotoprotectie cu spectru larg, cu SPF 30 sau mai mare, rezistenta la apa. Crema trebuie aplicata din abundenta (5ml pe fata si decolteu si 5ml pe brate si maini) cu 20 minute inainte de iesi afara si apoi reaplicata la fiecare 2 ore, dupa baie sau stergerea cu prosopul. Un adult are nevoie pentru tot corpul in medie de aproximativ 30ml de crema (echivalentul a 6 lingurite de produs). Se recomanda utilizarea echivalenului unei ligurite din produs pe fata si gat, 2 lingurite pe toracele anterior si posterior, 1 lingurita pe fiecare brat si cate 2 lingurite la nivelul membrelor inferior. Majoritatea oamenilor nu aplica o cantitate suficienta si protectia SPF scade semnificativ (uneori la 30%).
Cremelede fotoprotectie trebuiesc applicate cu grija la copiii mai mici de 6 luni. E bine sa alegem filtre anorganice SPF>15, pe baza de oxid de zinc sau dioxid de titan pentru ca ofera o protectie cu spetru larg si au minima iritatie, sensibilizare si potential de a penetra bariera cutanata.
Buzele trebuiesc protejate prin aplicarea frecventa a unui balsam cu SPF 30 sau mai mare, rezistent la apa.
Radiatiile ultraviolete pot produce arsuri corneene, cataracta sau degenerescenta maculara legata de varsta. Pentru a preveni leziunile oculare trebuie sa purtam ochelari de soare cu protectie impotriva radiatiilor UV.
Rutina de îngrijire în sezonul cald
In sezonul cald trebuie sa acordam o mai mare grija asupra modului in care ne ingrijim pielea si sa alegem produse adecvate acestei perioade.
In primul rand pielea trebuie foarte bine curatata atat dimineata cat si seara cu un gel de curatare adecvat timpului de ten. Daca avem o piele uscata putem alege un produs de curatare pentru tenul sensibil si care nu face spuma. Curatarea corecta este cu atat mai importanta cu cat cremele de fotoprotectie utilizate pot astupa porii, induce formarea de comedoane si pustule.
Cremele de fotoprotectie aplicate corect si pe tot parcursul anului incetinesc semnificativ fotoimbatranirea cutanata si de aceea pot fi considerate crème antirid extrem de eficiente. Daca simtim nevoia sa folosim si alte crème de hidratare in afara celor de fotoprotectie, e bine sa alegem produse bogate in apa si acid hialuronic. Pielea de pe corp trebuie si ea hidratata pentru a preveni instalarea xerozei cutanate. Cremele emoliente vor fi imediat dupa baie pe tot corpul.
Pielea este expusa riscului de hiperpigmentare postinflamatorie si vom evita sa folosim produse fotosensibilizante, precum retinolul, retinaldehida, alfahidroxi acizii (acid gilolic, acid lactic) si beta-hidroxi acizii(acid salicilic) in concentratii crescute. Putem apela insa la antioxidanti precum vitamin C sau vitamin E, cu efecte spectaculoase in ameliorarea efecter adverse ale expunerii a soare, fie ele acute sau cronice.
Vitamina C (acidul L-ascorbic) este un antioxidant solubil in apa care, administrat local sau pec ale orala) neutralizeaza radicalii liberi indusi de UV, reduce hiperpigmentarea si aparitia elastozei solare (inhiba inteza de elastina). Administrat dupa aparitia eritemului sau a arsurilor solare are un puternic efect antiinflamator. Vitamina C administrate topic in concentratii de 20% stimuleaza sinteza de lipide in straturie superioare ale pielii ameliorand hidratarea naturala a pielii si mentinand functia de bariera naturala a pielii.
Un antioxidant liposolubil eficient in lupta cu fotoimbatranirea cutanata este vitamina E (alfa tocoferolul), care aplicata pe piele amelioreaza inflamatia produsa de soare, hiperpigmentari si elastoza solara. Cele mai bune sunt preparatele care asociaza in compozitia lor vitamina C, vitamina E si acidul ferulic.
In acest sezon putem apela la tratamente dermatologice blande, precum dermabraziunea si mezoterapia.
Alimentatia este si ea importanta pe parcursul verii. Aportul adecvat de apa (2litri/zi), alimente bogate in vitamin A, (morcovii, rosiile), complexul de B (ceralele integrale, legumele verzi) si vitamin E (avocado, nuci, caju) este benefic in lupta cu imbatranirea cutanata. Acelasi lucru poate fi spus si despre suplimentele cu vitamina D (calcitriol sau 1,25 dihidroxy vitamina D3), carotenoizi, zinc si seleniu.